Definita cuvantului răritură
RĂRITÚRĂ, rărituri, s. f. Loc rămas liber între obiecte așezate rar. ♦ Loc în pădure de unde au fost scoși unii copaci, de unde au fost tăiate tufele. ♦ Defect sau uzură a unei țesături care are într-un loc urzeala sau bătătura mai rară decât în rest. – Rări + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răritură
TULPIOÁRĂ, tulpioare, s. f. Tulpiniță. – Din tulpină + suf. -ioară. Vezi definitia »
CONTRATREÁPTĂ s.f. (Constr.) Suprafață verticală care formează partea din față a unei trepte, la o scară. [< contra- + treaptă]. Vezi definitia »
VÉNĂ s. f. 1. vas prin care sângele se întoarce spre inimă; vână. 2. (fig.) noroc; conjunctură favorabilă (la un joc de noroc); putere, forță spirituală. (< fr. veine, lat. vena) Vezi definitia »
SUCULÉNȚĂ s.f. (Adesea fig.) Însușirea de a fi suculent. ♦ Savoare, gust. [Cf. fr. succulence]. Vezi definitia »
năzuiálă, năzuiéli, s.f. (înv.) adăpost, refugiu, scăpare. Vezi definitia »