Definita cuvantului răscol
RĂSCÓL, răscoale, s. n. I. 1. Bară de lemn prevăzută la capete cu câte o gaură în care intră carâmbii de sus ai loitrelor carului. ◊ Expr. A lega pe cineva în răscol = a pune (pe cineva) în obezi. 2. Ispol. II. (Pop.) Separare a oilor, toamna, la desfacerea stânii, pe fiecare proprietar în parte. ♦ (Concr.) Dispozitiv de scânduri folosit pentru a separa oile. – Din sl. raskolŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răscol
TAUROBÓL s. n. (ant.) sacrificiu expiator al unui taur adus zeului Mithra, zeiței Cibele și altor divinități. (< fr. taurobole, lat. taurobolium) Vezi definitia »
AUTOCONTRÓL s.n. Control asupra calităților și faptelor proprii. ♦ Operație de control al unei mașini de calculat. [Cf. fr. autocontrôle, it. autocontrollo, engl. selfcontrol]. Vezi definitia »
ALGÓL s.n. (Cib.) Limbaj folosit în programarea calculatoarelor electronice. [< engl. algol, cf. Algo(rithmic) L(anguage)]. Vezi definitia »
PRATÍCOL, -Ă adj. (despre animale, plante) în prerii și terenuri ierboase. (< fr. praticole) Vezi definitia »
giól (-luri), s. n. – La jocul de arșice, cantitatea pe care trebuie să o pună fiecare jucător. Tc. cül „totalitate” (Șeineanu, II, 188). – Der. gioală, s. f. (arșice); giolar, s. m. (jucător bun la arșice); gioli, vb. (a cîștiga cantitatea pusă în joc de fiecare jucător). Vezi definitia »