Definita cuvantului răzătură
RĂZĂTÚRĂ, răzături, s. f. 1. Faptul de a (se) rade; bărbierit. 2. Urmă lăsată pe un obiect după ce a fost ras; ștersătură făcută cu guma pe hârtie. 3. Ceea ce rezultă din raderea unui obiect. [Var.: răsătúră s. f.] – Rade + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răzătură
TEÍNĂ s. f. Alcaloid cristalizat, strălucitor, cu gust amărui, asemănător cu cafeina, extras din frunzele de ceai, întrebuințat în medicină ca excitant al nervilor și al inimii sau pentru efectele sale diuretice. – Din fr. théine. Vezi definitia »
UROPOIÉZĂ s. f. proces de formare a urinei. (< fr. uropoïèse) Vezi definitia »
MUGILICULTÚRĂ s. f. ramură a pisciculturii care se ocupă cu creșterea chefalului. (< mugili- + -cultură2) Vezi definitia »
hreápcă, hrépci, s.f. (reg.) 1. greblă mică pusă la coasă, ca să așeze în brazdă grânele cosite; coasă prevăzută cu o astfel de greblă; crivea. 2. (la pl.) maldăre sau snopi de ramuri care se pun în parii gardurilor ca o streașină. 3. pădure de lăstari (de un an). Vezi definitia »
MONOFÓNĂ, monofone, adj. (Muz.; despre melodie) Care este executat de o singură voce sau de un singur instrument. – Din monofonie (derivat regresiv). Vezi definitia »