Definita cuvantului răzbubui
RĂZBUBUÍ, pers. 3 răzbúbuie, vb. IV. Intranz. (Despre surse de zgomote, p. ext. despre locul în care se fac auzite zgomotele) A bubui tare, a detuna; a mugi, a clocoti. – Răz- + bubui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răzbubui
ȘERUÍ, șeruiesc, vb. IV. Tranz. A curăța resturile de carne de pe o piele jupuită, înainte de a o pune la argăseală; a descărna. – Din germ. scharren. Vezi definitia »
tipuí, típui, vb. IV (reg.) a jumuli o pasăre de pene. Vezi definitia »
piftuí, pers. 3 sg. piftuiéște, vb. IV refl. (înv.) a se face, a se închega ca piftia; a se piftii. Vezi definitia »
plumbui, plumbuiesc v. t. (intl.) a împușca. Vezi definitia »
LEPUÍ, lepuiesc, vb. IV. Tranz. A netezi extrem de fin suprafața unei piese metalice cu ajutorul unei substanțe abrazive speciale. – Et. nec. Vezi definitia »