CITÁ vb. I. tr. 1. A numi, a indica (pe cineva sau ceva) pentru a întări ceva, pentru a face cunoscut pe cineva sau ceva; a semnala ceva. 2. A reproduce exact spusele sau cele scrise de cineva; a da un citat. 3. A chema (pe cineva) în fața unei instanțe judecătorești printr-o citație. [Cf. lat., it. citare, fr. citer]. Vezi definitia »

stiinta care studiaza provenienta, evolutia, modul de propagare si disparitia memelor. Vezi definitia »

BASILICATA, reg. în S Italiei; 10 mii km²; 623,2 mii loc. (1989). Oraș pr.: Potenza. Măslini și citrice. Viticultură. Grîu, secară. Creșterea ovinelor. Vechiu nume: Lucania. Vezi definitia »

Apasata sedentarism. Vezi definitia »

vita de tip domestic, care des scrie replici pe forum.md Vezi definitia »