NEVĂTĂMATÓR adj. v. INOFENSIV. Care nu face rău; nevătămător, neofensiv. [DEX '98] Vezi definitia »

părăduitór, părăduitóri, s.m. (reg. și fam.) risipitor. Vezi definitia »

SUBDIRÉCTOR, -OÁRE s.m. și f. (În trecut) Ajutor al unui director; director adjunct. [< sub- + director, după fr. sous-directeur]. Vezi definitia »

ANCHETATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care conduce, care face o anchetă. ♦ Cel care întreprinde o cercetare științifică pe teren. [<ancheta + -tor, după fr. enquêteur]. Vezi definitia »

fesușór, fesușóri, s.m. (reg.) gândac mic și rotund ca o mărgea roșie; fesul-popii. Vezi definitia »