SEMINÁR s. n. 1. (în unele țări) instituție de învățământ teologic. ♦ ~ pedagogic = instituție de învățământ pentru pregătirea cadrelor didactice. 2. formă de instruire a studenților pe bază de dialog, lucrări, ore de studiu practice, organizate pe grupe de studenți și efectuate sub conducerea unui profesor, asistent etc. ♦ ~ internațional = reuniune internațională consacrată dezbaterii de către experți a unei teme de interes specific. 3. cerc de studii organizat pe lângă o organizație de partid, o organizație de masă sau o instituție, pentru pregătirea membrilor săi. (< fr. séminaire, lat. seminarium) Vezi definitia »

HORNÁR, hornari, s. m. Coșar² (1). – Horn + suf. -ar. Vezi definitia »

CONȘCOLÁR s. m. elev considerat în raport cu alții din aceeași școală. (după fr. condisciple) Vezi definitia »

tecár, tecáre, s.n. (reg.) teacă de piele. Vezi definitia »

VÂNTURÁR, vânturare, s. n. (Rar) Evantai. – Vânturi (pl. lui vânt) + suf. -ar. Vezi definitia »