ÎNMIASMÁ, înmiasmez, vb. I. Tranz. (Rar) A infecta aerul cu miasme. – Din în- + miasmă. Vezi definitia »

inimá, iniméz, vb. I (înv.) a îmbărbăta, a încuraja, a anima, a însufleți. Vezi definitia »

ÎNSUMÁ vb. I. tr. A totaliza, a cuprinde. [Cf. fr. sommer]. Vezi definitia »

BRUMÁ, pers. 3 brumează, vb. I. (Rar) 1. Intranz. A cădea brumă. 2. Tranz. (Rar) A acoperi cu brumă. – Din brumă¹. Vezi definitia »

DEGOMÁ, degomez, vb. I. Tranz. A face operația de eliminare totală sau parțială a sericinei din firele sau țesăturile de mătase, pentru ca acestea să capete caracteristici superioare de prelucrare și de calitate. – Din fr. dégommer. Vezi definitia »