VÍRGULĂ s.f. 1. Semn de punctuație care arată o pauză foarte scurtă în citire și care separă diferitele părți ale propoziției sau unele propoziții în cadrul frazei. ♦ Semn care arată când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale. 2. (Mat.) Semn care separă partea întreagă a unui număr de partea sa fracționară. [< fr. virgule, cf. lat. virgula – vărguță]. Vezi definitia »

REPUGNÁNȚĂ s.f. (Liv.) Silă, dezgust; scârbă, greață, aversiune. [Cf. fr. répugnance, lat. repugnantia]. Vezi definitia »

VITAMINÓZĂ s. f. boală provocată de excesul de vitamine. (< fr. vitaminose) Vezi definitia »

ZAHARÍCĂ s. f. (Var.) Zăhărică. Vezi definitia »

FRĂGÚȚĂ, frăguțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui fragă; frăguliță (1), frăgușoară. – Fragă + suf. -uță. Vezi definitia »