CONTUMACÍE s.f. Absență a unui inculpat de la judecată. ◊ În contumacie = în lipsă. [Gen. -iei. / cf. it. contumacia, fr. contumace, lat. contumacia – nesupunere]. Vezi definitia »

SPLANHNOLOGÍE s.f. Parte a anatomiei care studiază viscerele. [Gen. -iei. / < fr. splanchnologie, cf. gr. splanchnon – viscere, logos – studiu]. Vezi definitia »

LITOCROMÍE, litocromii, s. f. Procedeu tipografic de reproducere a picturii în culori. – Din fr. lithochromie. Vezi definitia »

semisérie, semisérii, adj. f. (înv.; în sintagmă) operă de semiserie = operă în parte comică. Vezi definitia »

ANAFILAXÍE s. f. Manifestarea unei stări de sensibilizare a organismului la administrarea unei cantități foarte mici dintr-o substanță nevătămătoare prin ea însăși și care în prealabil a mai fost administrată organismului. – Fr. anaphylaxie (< gr.). Vezi definitia »