ftóri- adj. – Al doilea. – Var. vtori. Sl. vŭtoryi. Sec. XVII, înv. Se folosea numai în compunere cu anumite nume de funcții sau meserii, pentru a indica ucenicul, calfa. Nu a avut decît circulație pur administrativă. Vezi definitia »

coclauri s. n. pl. ascunzătoare a unei bande de hoți. Vezi definitia »

otravuri puternice Vezi definitia »

LÉVELLERI s.m.pl. Membri ai unei grupări democratice care au jucat un important rol politic în timpul revoluției engleze din 1648-1650. [Pron. levleri. / cf. engl. leveller]. Vezi definitia »

PARI- elem. „egal”. (< it. pari-, cf. lat. par) Vezi definitia »