Definita cuvantului relictă
RELÍCTĂ, relicte, adj. (Biol.; în sintagma) Specie relictă (și substantivat, f.) = specie de plantă sau de animal care a supraviețuit dispariției unei faune sau unei flore în decursul timpurilor geologice. – Din germ. relikt, lat. relictus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu relictă
AVANSCÉNĂ, avanscene, s. f. 1. Partea de dinainte a scenei, cuprinsă între cortină și rampă. 2. Fiecare dintre cele două loji așezate lângă scenă. – Din fr. avant-scène. Vezi definitia »
CITOGÉNĂ s.f. Genă din citoplasmă. [< fr. cytogène]. Vezi definitia »
PREEXISTÉNȚĂ s.f. Faptul de a exista înaintea altui fenomen; existența anterioară. ♦ Doctrină mistică antică profesată și de unii filozofi, care admite existența sufletului înainte de existența corpului, precum și reîncarnarea sufletelor. [Cf. fr. préexistence, it. preesistenza]. Vezi definitia »
CARDIOSCLERÓZĂ s.f. Scleroză a miocardului. [Pron. -di-o-. / < fr. cardiosclérose]. Vezi definitia »
CIÓRNĂ, ciorne, s. f. Lucrare scrisă provizoriu, în primă redactare; concept, bruion. – Din rus. ciornâi „negru”. Vezi definitia »