Definita cuvantului reziliență
REZILIÉNȚĂ s. f. Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin șoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic consumat pentru ruperea la încovoiere, prin șoc, a unei epruvete și aria secțiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă. [Pr.: -li-en-] – Din fr. résilience.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu reziliență
XANTÓZĂ s.f. Caratenodermie. (din fr. xanthosis) Vezi definitia »
dileală, dileli s. f. 1. (intl.) bătaie. 2. (la sg.) nebunie. Vezi definitia »
SEPÁLĂ, sepale, s. f. Fiecare dintre frunzele (modificate) care alcătuiesc caliciul unei flori. – Din fr. sépale. Vezi definitia »
ȚĂRÁNCĂ, țărance (țărănci), s. f. 1. Femeie care locuiește în mediul rural; săteancă. 2. (Iht.; reg.) Ocheană, babușcă. – Țăran + suf. -că. Vezi definitia »
SEMIPALMÉTĂ s. f. (arte) motiv decorativ vegetal constând din reprezentarea frunzei de palmier din profil. (< semi- + palmetă) Vezi definitia »