ÎNDRUMÁRE, îndrumări, s. f. Acțiunea de a (se) îndruma; îndreptare, dirijare; călăuzire. ♦ Indicație, directivă, sfat. – V. îndruma. Vezi definitia »

BÂNTUÍRE, bântuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a bântui. -V. bântui. Vezi definitia »

VÂLTOÁRE, vâltori, s. f. 1. Loc adâncit în albia unui râu, unde apa formează vârtejuri; vârtej format de apă în acest loc; bulboană, bulboacă. 2. (Reg.) Vijelie. 3. Fig. Zarvă; învălmășeală. [Var.: (pop.) vultoáre s. f.] – Lat. voltoria (< volutus). Vezi definitia »

MULTIPLEXÁRE, multiplexări, s. f. Tehnica sistemelor multiplex. – Cf. engl. multiplexing. Vezi definitia »

EXPERTIZÁRE s.f. (Rar) Acțiunea de a expertiza. [< expertiza]. Vezi definitia »