anáfură (anáfure), s. f. – Pîine sfințită care se împarte credincioșilor după terminarea slujbei. – Var. (a)náforă, nafură. – Anafora, s. f. (raport scris adresat domnitorului), anaforă, s. f. (procedeu stilistic, repetiție). – Mr. anafură, megl. nafără. Ngr. ἀναφορά „relatare” (Murnu 4); în primul său sens ar fi putut intra prin intermediul sl. (a)nafora. Ultima var. este neol. Vezi definitia »

METALINGVÍSTICĂ s. f. Ramură a lingvisticii care studiază limbajul lingvistic. – Din fr. métalinguistique. Vezi definitia »

PÍZDĂ, pizde, s.f. (Vulgar) v. vulvă. Vezi definitia »

PENDÚLĂ s. f. v. pendul. Vezi definitia »

BRAILLOGRÁMĂ BRAIO-/ s. f. comunicare transmisă pentru nevăzători în sistemul Braille. (< Braille + -gramă) Vezi definitia »