ARTICULATÓRIU, -IE, articulatorii, adj. Care privește articularea sunetelor, care determină articularea sunetelor. – Din fr. articulatoire. Vezi definitia »

AUTOȘASIU s. n. 1. șasiu pentru autovehicule. 2. șasiu lipsit de caroserie. (< auto² + șasiu) Vezi definitia »

REVOCATÓRIU, -IE adj. Care revocă. [Var. revocator, -oare adj. / cf. fr. révocatoire]. Vezi definitia »

ORATÓRIU s. n. lucrare vocal-simfonică de mare întindere, pe o temă dramatică, pentru soliști, cor și orchestră. (< lat. oratorium, it. oratoriu, fr. oratoire) Vezi definitia »

RACURSÍU adj. invar., s.n. v. racursi. Vezi definitia »