Definita cuvantului dentiție
DENTÍȚIE, dentiții, s. f. Totalitatea dinților mamiferelor, caracteristică, după structură și număr, unui tip de regim alimentar. Dentiție de carnivor. ♦ Proces de formare și de apariție a dinților la copii și la puii animalelor mamifere. Dentiție întârziată. ◊ Dentiție de lapte = dentiție formata din 20 de dinți, care apare, la copii, între 6 luni și 3 am. Dentiție definitivă = dentiție formată din 8 incisivi, 4 canini, 4 premolari și 16 molari, care apare începând de la 6-7 ani. ♦ Modul în care sunt așezați dinții. [Var.: dentițiúne s. f.] – Din fr. dentition, lat. dentitio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dentiție
DECORÁȚIE s.f. 1. Insignă, semn distinctiv conferit cuiva pentru o faptă eroică, pentru evidențiere în muncă etc. 2. Arta și tehnica executării decorurilor. ♦ Totalitatea ornamentelor care servesc la înfrumusețarea unui obiect. [Gen. -iei, var. decorațiune s.f. / cf. fr. décoration, it. decorazione, lat. decoratio]. Vezi definitia »
STEREOGNOZÍE s. f. facultatea de a identifica obiectele prin simțul tactil, pe baza proprietăților fizice ale acestora. (< fr. stéréognosie) Vezi definitia »
ANIZOMETROPÍE s.f. Viciu de refracție, de formă și grad diferit, la ambii ochi; ametropie asimetrică. [Gen. -iei. / < fr. anisométropie, cf. gr. anisos – inegal, metron – măsură, ops – ochi]. Vezi definitia »
ARTERIORAGÍE s.f. Hemoragie a unei artere. [Gen. -iei. / < fr. artériorragie]. Vezi definitia »
ANOREXÍE s.f. (Med.) Lipsă de poftă de mâncare. V. inapetență. ◊ Anorexie mintală = repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare. [Gen. -iei. / < fr. anorexie, cf. gr. an – fără, orexis – poftă de mâncare]. Vezi definitia »