Definita cuvantului rițui
RIȚUÍ, rițuiesc, vb. IV. Tranz. A cresta un carton sau o mucava spre a le putea îndoi ușor. – Din germ. ritzen.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rițui
ștrăpățuí, ștrăpățuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre oameni) a sâcâi; a hărțui; a pune pe drumuri. 2. (despre obiecte) a uza, a deterioara. Vezi definitia »
murguí, murguiésc, vb. IV (reg.) a bombăni contra cuiva, a protesta, a cârti. Vezi definitia »
LĂCĂTUÍ, lăcătuiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A încuia cu lacătul. – Lacăt + suf. -ui. Vezi definitia »
MĂSCUÍ, măscuiesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se masca. – Mască + suf. -ui. Vezi definitia »
șpilui, șpiluiesc v. i. (intl.) a participa la activități ilicite. Vezi definitia »