AGITAȚIÚNE s.f. v. agitație. Vezi definitia »

HEBETÚDINE s. f. stare de toropeală datorită căreia bolnavul este cufundat în amorțire fără delir. (< lat. hebetudo, fr. hébétude) Vezi definitia »

supunăciúne, supunăciúni, s.f. (înv.) 1. așezare dedesubt; ascundere. 2. luare în stăpânire a unor teritorii, așezări, populații, prin forță armată; cucerire, înrobire, ocupare, subjugare. Vezi definitia »

EVORSIÚNE s.f. Acțiune erozivă a apei curgătoare, care, căzând vertical, formează vârtejuri. [Cf. germ. Evorsion, engl. evorsion]. Vezi definitia »

atitudine verbală și non verbală de accentuare intenționată cu scop exclamativ și denunțiator, axată pe caracteristicile negative ale unei persoane, acțiuni, obiect, asupra acelor persoane, acțiuni, obiecte, care în aparență vor să demonstreze contrariul Vezi definitia »