EXTENSÍV, -Ă, extensivi, -e, adj. 1. Referitor la extindere, bazat pe cantitate, pe spațiu. ◊ Agricultură (sau cultură) extensivă = agricultură (sau cultură) care își bazează sporirea producției pe mărirea suprafețelor cultivate. 2. Care are proprietatea de a (se) extinde. – Din fr. extensif. Vezi definitia »

EXPRESÍV, -Ă adj. 1. care exprimă ceva în mod viu, plastic; sugestiv, elocvent. ◊ (despre opere literare, artistice) care evocă în imagini vii. 2. (despre ochi, față) care reflectă puternic stări interioare. (< fr. expressif) Vezi definitia »

ADOPTÍV, -Ă adj. (Despre copii) Înfiat. ♦ (Despre părinți; despre patrie) Dobândit prin adopție. [Cf. lat. adoptivus, fr. adoptif]. Vezi definitia »

TERMINATÍV, -Ă adj. 1. care constituie o terminație (2). 2. referitor la rezultatul unei acțiuni. (< fr. terminatif) Vezi definitia »

biv adv. – Înainte cu unele titluri, indică faptul de a se fi aflat persoana respectivă într-o funcție în care nu mai este: biv vel logofăt, fost mare cancelar; biv vornic, fost vistiernic. Sl. byvŭ. Termen administrativ, nu aparține limbii vii. Înv. Vezi definitia »