cărătór, cărătóare, s.n. (reg.) butoi în care se pun prunele la frământat; zăcătoare. Vezi definitia »

CIRCULATÓR, -OÁRE, circulatori, -oare, adj. Care aparține circulației sângelui, privitor la circulația sângelui. ◊ Aparat (sau sistem) circulator = ansamblu anatomic format din inimă, vene, artere și capilare, care asigură circulația sângelui în organism. [Var.: circulatóriu, -ie adj.] – Din fr. circulatoire, lat. circulatorius. Vezi definitia »

CERCUITÓR, cercuitori, s. m. Persoană care face sau pune cercuri (la butoaie). – Cercui + suf. -tor. Vezi definitia »

ALINĂTÓR, -OÁRE, alinători, -oare, adj. Care alină. – Alina + suf. -ător. Vezi definitia »

DILACERATÓR s. n. aparat pentru fărâmițarea reziduurilor grosiere din apele uzuale. (< fr. dilacérateur) Vezi definitia »