ARIERBÉC, arierbecuri, s. n. Parte a unei pile de pod situată în aval și care este astfel construită încât să ușureze scurgerea apei. [Pr. -ri-er] – Din fr. arrière-bec. Vezi definitia »

a călca pe bec expr. (d. femeile necăsătorite) a rămâne însărcinată. Vezi definitia »

METÉC, meteci, s. m. (În Grecia antică; la pl.) Categorie socială lipsită de drepturi politice, precum și de posibilitatea de a dobândi proprietăți imobiliare, alcătuită din străinii stabiliți într-o cetate; (și la sg.) persoană care făcea parte din această categorie socială. – Din fr. métèque. Vezi definitia »

CULBÉC, culbeci, s. m. (Reg.) Melc. [Var.: cubélc s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

SIRÉC, șirecuri, s. n. (Reg.) Rețea cu ochiuri largi care se adaugă volocului obișnuit pentru a prinde mai ușor peștele. – Et. nec. Vezi definitia »