TIOURÉE s. f. substanță organică din uree prin înlocuirea oxigenului cu sulf. (< fr. thio-urée) Vezi definitia »

NIMFEACÉE s. f. pl. familie de plante angiosperme dicotiledonate acvatice: nufărul alb. (< fr. nymphéacées) Vezi definitia »

AMONOIDÉE s. f. pl. Subclasă vastă de moluște cefalopode fosile, larg reprezentată în Paleozoicul superior, îndeosebi în Mezozoic, la sfîrșitul căruia dispar. Au cochilie externă plan spirală sau excepțional plană, ornamentată cu coaste radiare, noduri, creste, spini, formele netede fiind caracteristice zonelor adînci (Ammonoidea). Vezi definitia »

TRAHÉE s.f. 1. Tub format din inele cartilaginoase, care leagă laringele de bronhii și prin care circulă aerul necesar respirației. 2. Fiecare dintre tubulețele subțiri care formează aparatul respirator al insectelor. 3. Vas prin care circulă seva la plantele lemnoase. // (Și în forma tracheo-, traheo-, pron. -he-o-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) trahee (1)”, „al traheii (1)”. [Pron. -he-e. / cf. fr. trachée, gr. tracheia]. Vezi definitia »

POMACÉE, pomacee, s. f. (La pl.) Subfamilie de arbori și arbuști fructiferi din familia rozaceelor; (și la sg.) arbore sau arbust din această subfamilie. [Pr.: -ce-e] – Din fr. pomacées. Vezi definitia »