a-și da arama pe față expr. a-și dezvălui adevăratul caracter. Vezi definitia »

MUSTĂCIOÁRĂ, mustăcioare, s. f. Diminutiv al lui mustață (I). – Mustață suf. -ioară. Vezi definitia »

GÚMĂ, gume, s. f. 1. Substanță vâscoasă, secretată de unele plante sau obținută pe cale sintetică, având proprietatea de a se întări în contact cu aerul, folosită în industrie. ◊ Gumă arabică. 2. (Pop.) Șiret elastic sau fâșie elastică fabricate din gumă (1); elastic. 3. Mic obiect de cauciuc folosit la ștergerea urmelor de creion sau de cerneală de pe hârtie; radieră. 4. (În sintagma) Gumă de mestecat = pastă de mestecat, aromatizată, obținută din gumă (1). – După fr. gomme, it. gomma. Cf. lat. gummi, germ. Gummi. Vezi definitia »

îngrecátă adj. f. (reg., înv.) îngreunată, însărcinată, borțoasă, împovărată, tăroasă, groasă, încărcată, grea, gravidă, în poziție. Vezi definitia »

CONCRESCÉNȚĂ s.f. Creștere împreună, patologică, a două țesuturi. [< lat. concrescentia, cf. it. concrescenza]. Vezi definitia »