nevoinicíe s.f. (înv.) incapacitate. Vezi definitia »

HIPERCRINÍE s. f. creștere excesivă a secrețiilor glandulare. (< fr. hypercrinie) Vezi definitia »

ACCELERÁȚIE s.f. Creștere a vitezei unui corp în mișcare într-o unitate de timp. ◊ Accelerația gravitației = accelerația pe care o au corpurile în cădere liberă în vid. [Gen. -iei, var. accelerațiune s.f. / cf. fr. accélération, it. accelerazione, lat. acceleratio]. Vezi definitia »

nosografíe s.f. (înv.) ramură a științelor medicale care studiază bolile, în general; nosologie. Vezi definitia »

POLIFAGÍE s. f. 1. consumare exagerată de alimente, simptom al diabetului zaharat. 2. mod de nutriție a organismelor polifage. ◊ proprietate a unor paraziți de a ataca viețuitoarea gazdă din specii diferite. (< fr. polyphagie) Vezi definitia »