BLAT² s. n. (Arg.; în expr.) A călători (sau a merge) pe blat sau a face blatul, se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport. – Et. nec. Vezi definitia »

ÎMBUNÁT, -Ă, îmbunați, -te, adj. Împăcat, calmat; (rar) blând, binevoitor. V. îmbuna. Vezi definitia »

DEZINFLAMÁT, -Ă, dezinflamați, -te, adj. Dezumflat². – V. dezinflama. Vezi definitia »

DENTICULÁT, -Ă adj. Cu denticule; dințat. [Cf. fr. denticulé]. Vezi definitia »

PLOUÁT, -Ă, plouați, -te, adj. 1. Udat, muiat de ploaie. ◊ Expr. (Glumeț) A fi (sau a sta) ca o curcă (sau ca o găină) plouată sau ca un câine plouat = a fi trist, abătut. 2. Fig. Descurajat, fără chef, abătut. [Pr.: plo-uat] – V. ploua. Vezi definitia »