CONSTELÁT, -Ă adj. 1. împodobit, presărat cu stele. 2. (fig.) acoperit, plin de... (< lat. constellatus, fr. constellé) Vezi definitia »

GAGÁT s. n. (Min.) Jais. – Din germ. Gagat. Vezi definitia »

MANDÁT s.n. 1. Împuternicire dată cuiva de către o persoană sau de către o autoritate de a vorbi sau de a lucra în numele său. ◊ Teritoriu sub mandat = formă de administrare a fostelor colonii încredințate după primul război mondial spre administrare altor state. 2. Ordonanță judecătorească prin care o persoană este chemată în fața justiției sau este încarcerată. ◊ Mandat de arestare = ordin dat de o autoritate judiciară prin care se dispune arestarea cuiva; mandat de aducere = ordin prin care se dispune aducerea (cu forța) în fața unei instanțe a unui martor (într-o pricină penală). 3. Ordin de plată dat de un deponent de fonduri depozitarului său. ◊ Mandat poștal = formular-tip pentru expedierea banilor prin poștă. [Cf. fr. mandat, it. mandato, lat. mandatum, germ. Mandat]. Vezi definitia »

CORUGÁT, -Ă adj. (bot.; despre organe) încrețit, cutat, zbârcit. (< lat. corrugatus) Vezi definitia »

IMPARIPENÁT, -Ă, imparipenați, -te, adj. (Despre frunzele compuse) Care prezintă perechi de frunzulițe de o parte și de alta a unui ax comun, iar în vârf o frunzuliță nepereche. – Din fr. imparipenné. Vezi definitia »