elcíu, elcíi, s.m. (înv.) trimis al unei puteri străine într-o țară; consul. Vezi definitia »

CUPROALUMÍNIU s. n. aliaj de cupru și aluminiu. (< fr. cupro-aluminium) Vezi definitia »

saigíu, saigíi, s.m. (înv.) 1. slujbaș al Porții otomane care strângea în Țările Române darea plătită în oi; slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop. 2. (în forma: saegiu) furnizor de vite din Țările Române pentru măcelăria împărătească din Constantinopol. 3. persoană care îndeplinea diverse funcții la grajdurile domnești; comis, grăjdar. 4. (la pl.; reg.) flăcăii care, în noaptea din ajunul zilei sfântului Dumitru, merg din casă în casă jucând și cântând, în virtutea unei datini. Vezi definitia »

pembíu, -íe, adj. (înv. și reg.) de culoare apropiată de pembe. Vezi definitia »

DERIZÓRIU, -IE, derizorii, adj. (Despre valori) Neînsemnat, de nimic, ridicol. – Din fr. dérisoire, lat. derisorius. Vezi definitia »