PNEUMATOFÓR s.m. 1. Rădăcină metamorfozată aeriană cu rol în respirație, prezentă la unele plante superioare care cresc în regiunile mlăștinoase. 2. Veziculă plină cu aer pe talul unor plante inferioare, care ajută la plutire sau la menținerea în poziție verticală. [< fr. pneumatophore, cf. gr. pneuma – aer, pherein – a purta]. Vezi definitia »

CONTACTÓR s. n. întrerupător care închide un circuit electric sub acțiunea unei comenzi exterioare. (< fr. contacteur) Vezi definitia »

COTECIÓR, cotecioare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui coteț. – Coteț + suf. -ior. Vezi definitia »

MULTIFLÓR, -Ă adj. pluriflor. (< fr. multiflore, lat. multiflorus) Vezi definitia »

Conducator politic sau militar la Atena. Vezi definitia »