NEVRÍNĂ s.f. v. neurină. Vezi definitia »

ANTIMETÁBOLĂ s.f. Repetare a acelorași cuvinte în ordine inversă, care schimbă de obicei sensul comunicării: antimetalepsă, antimetateză. ♦ (Rar) Anagramă. [< fr. antimétabole, cf. gr. antimetabole]. Vezi definitia »

AMBRAZÚRĂ, ambrazuri, s. f. (Mil.) Deschizătură în pereții unei lucrări de apărare, prin care se trage cu tunul, cu mitraliera etc. – Fr. embrasure. Vezi definitia »

prigoádă (prigoáde), s. f. – (Banat) Caz, situație. Sb. prigoda (Candrea). Vezi definitia »

PUTÍNȚĂ, putințe, s. f. 1. Posibilitate, capacitate de a face ceva. ◊ Loc. adv. Peste putință = imposibil (de realizat); mai presus de puterile cuiva. Cu putință = posibil. După putință = potrivit cu mijloacele sau cu posibilitățile cuiva. ◊ Expr. A fi (sau a-i fi cuiva) cu putință (să...) = a(-i) fi posibil, a (se) putea (să...) Cel mai... cu putință = cel mai... posibil, extrem de..., în cel mai înalt grad. A face tot ce-i stă în putință = a face tot ce poate, a depune toate eforturile. A fi în putința cuiva să... sau a-i sta (cuiva) în putință = a corespunde cu posibilitățile de realizare ale cuiva. Fără putință de... = fară a putea să... 2. (Fiz.; înv.) Putere. – Lat. potentia. Vezi definitia »