DESTÚL, -Ă, destui, -le, adj., adv. 1. Adj., adv. (Care este) în cantitate suficientă, atât cât trebuie. 2. Adj., adv. (Care este) în cantitate sau în număr mare; mult. ◊ (Substantivat, n. pl.) A suferit destule. 3. Adj., adv. (Care este) mai mult decât trebuie, prea mult. ♦ (Cu valoare de interjecție) Ajunge! încetează!. 4. Adv. (Urmat de un adjectiv sau de un adverb de care se leagă prin prep. „de”) a) (Exprimă ideea de diminuare a calității pozitive indicate de adjectivul sau adverbul pe care-l însoțește) Aproape..., suficient de..., relativ... S-au înțeles destul de bine. b) (Exprimă ideea de sporire a calității negative indicate de adjectivul sau adverbul pe care-l însoțește). Destul de puțin. Destul de rău. – De⁴ + sătul. Vezi definitia »

musúl, musúluri, s.n. (înv.) pânză de bumbac foarte fină; stofă foarte subțire; muselină. Vezi definitia »

Codul genetic este de regulă succesiunea tripleților de nucleotide (ARN) alcătuind un codon cu un lanț de aminoacizi, aceste combinații transmit mai departe informația genetică, activând sinteza proteinelor. sursa:www.wikipedia.org Vezi definitia »

Iluminísmul (mișcare culturală) s. propriu n. Vezi definitia »

Eul adevarat Vezi definitia »