Definita cuvantului destul
DESTÚL, -Ă, destui, -le, adj., adv. 1. Adj., adv. (Care este) în cantitate suficientă, atât cât trebuie. 2. Adj., adv. (Care este) în cantitate sau în număr mare; mult. ◊ (Substantivat, n. pl.) A suferit destule. 3. Adj., adv. (Care este) mai mult decât trebuie, prea mult. ♦ (Cu valoare de interjecție) Ajunge! încetează!. 4. Adv. (Urmat de un adjectiv sau de un adverb de care se leagă prin prep. „de”) a) (Exprimă ideea de diminuare a calității pozitive indicate de adjectivul sau adverbul pe care-l însoțește) Aproape..., suficient de..., relativ... S-au înțeles destul de bine. b) (Exprimă ideea de sporire a calității negative indicate de adjectivul sau adverbul pe care-l însoțește). Destul de puțin. Destul de rău. – De4 + sătul.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu destul
băltăréțul (vânt) s. n. art., neart. băltăréț Vezi definitia »
FENÍCUL s. m. plantă erbacee înaltă, cu flori mici, galbene, din ale cărei semințe se extrage un ulei eteric. (< lat. foeniculum) Vezi definitia »
NOCTAMBÚL, -Ă, noctambuli, -e, s. m. și f. (Med.) Somnambul. ♦ Fig. (Fam.) Persoană care își pierde nopțile în petreceri. – Din fr. noctambule. Vezi definitia »
a da pașaportul expr. 1. v. a da papucii. 2. a concedia. Vezi definitia »
GRUPÚSCUL s. n. (fam.) grup foarte mic, neînsemnat. (< fr. groupuscule) Vezi definitia »