TÁRTRU, tartruri, s. n. 1. Amestec sedimentar depus pe fundul vaselor în care se păstrează vinul și care conține tartrat de potasiu și alte substanțe; tirighie. 2. (Și în sintagma tartru dentar) Substanță calcaroasă de culoare gălbuie sau negricioasă, care se depune uneori pe coroana dinților; detritus. – Din fr. tartre. Vezi definitia »

CALORIMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea cantităților de căldură date de un corp sub o anumită influență. [Pl. -re. / < fr. calorimètre, cf. lat. calor – căldură, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

TÁHRU s. m. capră sălbatică din Himalaia. (< germ. Tahr) Vezi definitia »

VENTURIMÉTRU, venturimetre, s. f. Instrument care măsoară debitul unui curent de fluid într-o conductă de apă. – Din it. venturimetro. Vezi definitia »

GIROCLINOMÉTRU s.n. Clinometru giroscopic. [< fr. gyroclinomètre]. Vezi definitia »