INVENTÁR s.n. Listă, registru etc. cuprinzând toate lucrurile care constituie averea unei gospodării, a unei instituții etc.; (p. ext.) totalitatea acestor bunuri. ◊ A face inventarul = a inventaria. ♦ (Fig.) Listă exactă, amănunțită; înșirare, enumerare (a unor fapte etc.). [< fr. inventaire, cf. lat. inventarium]. Vezi definitia »

calendár (calendáre), s. n. – 1. Sistem de împărțire a timpului în ani, luni și zile. – 2. Almanah. – Var. cărindar, s. m. (ianuarie; înv., almanah). – Mr. calindar. Lat. călendarium. Var. cărindar este moștenită direct din lat. (Pușcariu 291; REW 1508; Candrea-Dens., 263; DAR). Calendar, prin intermediul ngr. ϰαλενδάρι care a pătruns în limba română prin biserică, și a ajuns pop. Vezi definitia »

FORFECÁR, forfecari, s. m. Gândac negru, lipsit de aripi posterioare, dăunător pentru vița-de-vie (Lethrus cephalotes) – Foarfece + suf. -ar Vezi definitia »

GEMELÁR, -Ă, gemelari, -e, adj. (Med.) Cu gemeni. Sarcină gemelară. – Din fr. gémellaire. Vezi definitia »

SEMILUNÁR, -Ă, semilunari, -e, adj. În formă de semilună. – Din fr. semi-lunaire. Vezi definitia »