Definita cuvantului cominuție
COMINÚȚIE, cominuții, s. f. (Rar) Reducere, împărțire în bucăți mici. – Cf. lat. comminuere.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cominuție
PARAFAZÍE, parafazii, s. f. (Med.) Tulburare maladivă de vorbire caracterizată prin substituirea și deformarea cuvintelor. – Din fr. paraphasie. Vezi definitia »
DISJÚNCȚIE s. f. 1. excludere reciprocă. ◊ despărțire, separare; diastază (2). ◊ asindent. ◊ (biol.) separare a unei perechi de cromozomi în cursul mitozei sau meiozei. 2. (log.) relație între două enunțuri care se exclud reciproc; conectiv. (< fr. disjonction, lat. disiunctio) Vezi definitia »
PERIPNEUMONÍE s.f. (Med.) Pneumonie conjugată cu pleurezie; (p. restr.) pneumonie. [< fr. péripneumonie]. Vezi definitia »
LÂNĂRÍE, lânării, s. f. Filatură de lână. ♦ Prăvălie în care se vinde lână. ♦ (La pl.) Obiecte (de îmbrăcăminte) făcute din lână. – Lână + suf. -ărie. Vezi definitia »
pripíe, pripíi, s.f. (înv.) precocitate. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z