MONOGAMÍE s.f. 1. Formă de căsătorie în care un bărbat sau o femeie nu poate avea decât o singură soție sau un singur soț în același timp. 2. (La animale) Conviețuirea cu o singură femelă. 3. Stare a unei plante monogame. [Gen. -iei. / < fr. monogamie, cf. lat. monogamis < gr. monos – unic, gamos – căsătorie]. Vezi definitia »

REPETÍȚIE s. f. 1. repetare a unui cuvânt, a unei idei, acțiuni etc. ♦ armă cu ~ = armă cu care se pot trage mai multe focuri la rând. ◊ activitate depusă de interpreți pentru pregătirea unui spectacol, a unui concert. 2. procedeu stilistic în folosirea repetată a aceluiași cuvânt sau grup de cuvinte. (< fr. répétition, lat. repetitio) Vezi definitia »

MANOMETRÍE s.f. Tehnica măsurării presiunii gazelor și a vaporilor. [Gen. -iei. / < fr. manométrie]. Vezi definitia »

COLOPATÍE, colopatii, s. f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiunile colonului. – Din fr. colopathie. Vezi definitia »

INTERCOMUNICÁȚIE s. f. comunicație reciprocă; relație, conexiune. ◊ conversație între mai mulți interlocutori. (< fr. intercommunication) Vezi definitia »