TAPÁ vb. I. tr. (fam.) a împrumuta, a lua de la cineva bani (prin vicleșug, prin insistențe), fără intenția de a-i restitui. II. intr. a bate la mașina de scris, a lovi clapele de la pian etc. III. tr., refl. a(-și) aranja într-un anumit fel părul. (< fr. taper) Vezi definitia »

APUPÁ vb. intr., refl. (despre nave) a se înclina longitudinal către pupă, datorită unei încărcături neuniforme. (< fr. appouper) Vezi definitia »

PALPÁ, palpez, vb. I. Tranz. 1. A examina un bolnav atingându-i sau apăsându-i ușor o regiune a corpului cu mâna, pentru a determina dimensiunile, modificările de formă și de consistență, sensibilitatea etc. unor țesuturi sau organe și pentru a putea stabili diagnosticul. 2. A examina, cu mâna sau cu un instrument special, gradul de netezime al suprafeței unui obiect. – Din fr. palper. Vezi definitia »

trapá, pers. 3 sg. trápă, vb. I (înv.; despre cai) a merge la trap. Vezi definitia »

INCULPÁ vb. tr. (jur.) a învinovăți, a învinui, a acuza. (< fr. inculper, lat. inculpare) Vezi definitia »