RENÁȘTERE s. f. 1. trezire la o viață nouă, refacere; reînflorire, reviriment, avânt. 2. mișcare social-politică și culturală din sec. XIV-XVI în Europa occidentală, în lupta burgheziei contra feudalismului, caracterizată prin mari invenții și descoperiri geografice, prin înflorirea științelor și a artelor și prin reînvierea interesului pentru cultura antică. (< renaște, /II/ după fr. Renaissance) Vezi definitia »

NOVÉMBRE s. m. v. noiembrie. Vezi definitia »

Distrugere a tesutului muschilor striati, antrenand eliberarea in sange a unui pigment muscular toxic, mioglobina. Cauzele pot fi numeroase, un traumatism important cu strivire (sindromul Bywaters) sau, mai rar, exercitiul muscular intens, crizele convulsive prelungite, electrocutarea, intreruperea circulatiei sangvine intr-un membru, etc. Aceasta boala se manifesta prin dureri ale muschilor atinsi si printr-o coloratie mai inchisa a urinelor. Mioglobina fiind eliminata prin rinichi, antreneazaa o insuficienta renala acuta. Tratamentul va fi cel al cauzei, iar in caz de insuficienta renala acuta, se va realiza un tratament prin dializa timp de cateva zile sau saptamani. Vezi definitia »

DESCOMPÚNERE, descompuneri, s. f. Faptul de a (se) descompune. ♦ Reacție chimică în urma căreia o substanță constituită din molecule cu structură mai complicată trece în mai multe substanțe constituite din molecule cu structură mai simplă. – V. descompune. Vezi definitia »

Groapa din Ștefan cel Mare expr. Stadionul Dinamo din București. Vezi definitia »