SPICUITÓR, -OÁRE, spicuitori, -oare, S. m. și f. Persoană care spicuiește. [Pr.: -cu-i-] – Spicui + suf. -tor. Vezi definitia »

ORDONATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care are dreptul să dispună de fondurile bugetare aprobate prin planurile de cheltuieli ale unei instituții. [< fr. ordonnateur]. Vezi definitia »

RIDICĂTÓR, ridicătoare, s. n. Dispozitiv folosit la combinele de cereale pentru ridicarea și adunarea plantelor căzute sau a celor tăiate în timpul recoltării. – Ridica + suf. -ător. Vezi definitia »

DESTABILIZATÓR, -OÁRE adj. care destabilizează. (< destabiliza + -tor) Vezi definitia »

ANGAJATÓR, -OARE s. m. f. cel care angajează. (< angaja + tor) Vezi definitia »