TĂRÂCIOÁRE s. f. pl. Diminutiv al lui tărâțe. – Tărâțe + suf. -ioare. Vezi definitia »

UITÁRE, uitări, s. f. 1. Faptul de a uita, de a nu-și aduce aminte (de cineva sau de ceva); lipsa oricărei amintiri. ◊ Uitare de sine = a) visare, reverie; b) nepăsare (altruistă) față de interesele proprii. ◊ Expr. A da (sau a lăsa) uitării (pe cineva sau ceva) = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și amintească (de cineva sau de ceva), a se sili să uite. ♦ Rătacire morală. 2.. Fig. Neființă, neant. – V. uita. Vezi definitia »

REBÁTERE, rebateri, s. f. Acțiunea de a rebate. – V. rebate. Vezi definitia »

REINCARNÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reincarna și rezultatul ei; reincarnație. ♦ Concepție mistică potrivit căreia sufletul, după moarte, trece în alt trup. V. metempsihoză. [Pron. re-in-, var. reîncarnare s.f. / < reincarna]. Vezi definitia »

pârcíre, pârcíri, s.f. (reg.) împreunare a oilor cu berbecii și a caprelor cu țapii pentru reproducere; pârcit, pârcitură. Vezi definitia »