PERFECTÁRE s.f. Acțiunea de a perfecta și rezultatul ei; definitivare, încheiere. [< perfecta]. Vezi definitia »

ÎNDRĂCÍRE s. f. (Rar) Stare de (extremă) iritare; furie. – V. îndrăci. Vezi definitia »

LEVIGÁRE, levigări, s. f. Acțiunea de a leviga și rezultatul ei; levigație. – V. leviga. Vezi definitia »

DECLINÁRE s.f. 1. Trecerea unui nume (substantiv, adjectiv etc.) prin toate cazurile gramaticale. ♦ Clasă sau grupă de substantive sau de adjective care au aceleași forme de flexiune. 2. Hotărâre prin care o instanță își constată incompetența și trimite cazul unei instanțe competente. [< declina]. Vezi definitia »

SINCRONIZÁRE s.f. Acțiunea de a sincroniza și rezultatul ei; (cinem.) potrivire a jocului actorilor de pe peliculă cu vorbirea lor. [< sincroniza]. Vezi definitia »