Definita cuvantului detunător
DETUNĂTÓR, -OÁRE, detunător, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care răsună puternic; bubuitor. 2. S. n. Partea dindărăt a țevii unei arme de foc de infanterie, în care intră tubul cartușului. – Detuna + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu detunător
SECRETÓR, -OÁRE adj. Care secretă; secretoriu. ◊ Țesut secretor = țesut vegetal care produce secreții. [Cf. fr. sécréteur]. Vezi definitia »
TÂNGUITÓR, -OÁRE, tânguitori, -oare, adj. (Despre sunete, glasuri etc.) Care se tânguiește; plin de durere; plângător, jalnic, tânguios. ♦ Trist. [Pr.: -gu-i-] – Tângui + suf. -tor. Vezi definitia »
TRIUMFĂTÓR, -OÁRE adj. care triumfă; învingător, victorios. ◊ (fig.) care exprimă o mare încredere în succesul obținut. (< fr. triumphateur, lat. triumphator) Vezi definitia »
EXPLORATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care explorează. II. s. n. (med.) instrument pentru explorarea diverselor organe în vederea diagnosticului. (< fr. explorateur, lat. explorator) Vezi definitia »
FRĂNCUȘÓR, frăncușori, s. m. Diminutiv al lui franc1. – Franc1 + suf. -ușor. Vezi definitia »