AMFICARPÍE s. f. 1. caracteristică a unor plante de a forma două tipuri de flori și de fructe. 2. maturizare a fructelor, o parte în aer și alta în sol. (< fr. amphicarpie) Vezi definitia »

STOMATOLALÍE s.f. Defect datorită căruia bolnavul nu poate pronunța vocale nazale. [Gen. -iei. / < fr. stomatolalie, cf. gr. stoma – gură, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »

BIOINGINERÍE s.f. Știință de legătură între științele biologice și fizică, chimie, matematică și în special științe tehnice. [Gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

REFRÁCȚIE s.f. Fenomenul de deviere a unei raze luminoase ori sonore sau a unei unde electromagnetice care străbate medii transparente (de densități) diferite. ♦ Indice de refracție = număr care reprezintă câtul dintre viteza unei radiații electromagnetice în vid și viteza ei în mediul respectiv din care provine. [Gen. -iei, var. refracțiune s.f. / cf. fr. réfraction, germ. Refraktion]. Vezi definitia »

FRENICOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a nervului frenic. (< fr. phrénicotomie) Vezi definitia »