COLONÍE¹ s. f. 1. (ant.) cetate-oraș întemeiată de o altă cetate sau de un alt stat pe teritoriul unei țări străine, cu scopuri comerciale. 2. teritoriu, țară lipsită de independență politică și economică, sub dominația unui stat imperialist (metropolă); posesiune (2). 3. grup de persoane de aceeași cetățenie sau naționalitate stabilit într-o țară străină. 4. grup de copii trimiși la odihnă într-o stațiune balneoclimaterică. 5. grup de animale superioare sau de plante unicelulare din aceeași specie care duc viață în comun. (<fr. colonie, lat. colonia) Vezi definitia »

nămetíe, nămetíi, s.f. (reg.) matahală, nămetenie. Vezi definitia »

TRILATERÁȚIE s. f. metodă geodezică bazată pe măsurarea laturilor unui ansamblu de triunghiuri. (< fr. trilatération) Vezi definitia »

POLICORÍE² s. f. acumulare patologică de substanțe de rezervă (glicogen, lipide) într-un organ. (< fr. polycorie) Vezi definitia »

SCHIZOFAZÍE, schizofazii, s. f. (Med.) Tulburare patologică (în schizofrenie) care se manifestă prin vorbire incoerentă, confuză. – Din fr. schizophasie. Vezi definitia »