Definita cuvantului sălbăticiune
SĂLBĂTICIÚNE, sălbăticiuni, s. f. 1. Animal sălbatic. ♦ Epitet dat unei persoane care fuge de lume, care trăiește izolată, retrasă, departe de oameni și de civilizație. 2. Loc sau ținut sălbatic, pustiu; starea unui ținut sălbatic. [Var.: (pop.) sălbătăciúne s. f.] – Sălbatic + suf. -iune.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sălbăticiune
strâmbăciúne, strâmbăciúni, s.f. (înv.) nedreptate. Vezi definitia »
CONSUMAȚIÚNE s.f. v. consumație. Vezi definitia »
AMPLEXIÚNE, amplexiuni, s. f. (Rar) Îmbrățișare, cuprindere; tratare sumară. [Pr.: -xi-u-] – Cf. lat. amplexio, -onis. Vezi definitia »
prenotațiúne, prenotațiúni, s.f. (înv.) observație preliminară. Vezi definitia »
EVERSIÚNE, eversiuni, s. f. 1. (Livr.) Răsturnare; ruinare. 2. (Med.) Ieșire a unei membrane din cavitatea ei naturală. [Pr.: -si-u-] – Din fr. éversion, lat. eversio, -onis. Vezi definitia »