panaír s.n. (reg.) târg anual de țară; bâlci, iarmaroc. Vezi definitia »

EMÍR, emiri, s. m. 1. Titlu dat descendenților lui Mahomed; persoană având acest titlu. 2. Titlu dat unui guvernator sau unui principe domnitor în unele țări musulmane; persoană având acest titlu. – Din fr. émir. Vezi definitia »

volintír (-ri), s. m. – Soldat voluntar. Fr. volontaire prin intermediul germ. Volontair, rus. volontjor (Sanzewitsch 212), cf. bg. volontir. – Der. volintiresc, adj. (voluntar); volintirime, s. f. (trupă de voluntari). Este dubletul lui voluntar, s. m., din același cuvînt fr. Vezi definitia »

COLÍR s.n. Preparat lichid folosit în tratamentul anumitor afecțiuni ale ochilor. [< fr. collyre, cf. gr. kollyrion]. Vezi definitia »

ir (íruri), s. n. – Pomadă, unguent. Mag. ir (Cihac, II, 509; Gáldi 93). În Trans. și Mold. Vezi definitia »