HIPOLOGÍE s. f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu anatomia și cu fiziologia calului, cu descrierea și cu clasificarea speciilor și a raselor de cai, precum și cu metodele de întreținere, de ameliorare și de dresare a cailor. – Din fr. hippologie. Vezi definitia »

-FILÍE³ elem. v. filo³-. Vezi definitia »

CINESCOPÍE s. f. metodă medicală de determinare a refracției oculare. (< fr. kinescopie) Vezi definitia »

FACTORÍE s. f. agenție a unei case comerciale europene într-o țară străină (în colonii). ◊ punct pentru cumpărarea vânatului de la vânători și pentru aprovizionarea acestora cu unelte, materiale etc. în regiunile nordice depărtate. (< rus. faktoriia) Vezi definitia »

HISTOLOGÍE s. f. Parte a biologiei care studiază țesuturile organice, celulele, formațiile necelulare^{Vezi nota} și structura lor microscopică. – Din fr. histologie. Vezi definitia »