CÓLCOT s. n. v. clocot. Vezi definitia »

hobót, hobóte, s.n. (reg.) 1. nas mare și diform. 2. botul saniei; botniță, cruce. 3. basmaua miresii după cununie; balț, broboadă, nemeteț, patilat, procov, savon, zăbranic, tulbent, tulpan, văl. Vezi definitia »

FOT s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafețe de un centimetru pătrat care primește un flux de un lumen repartizat uniform. [< fr. phot, cf. gr. phos – lumină]. Vezi definitia »

ȘROT s.n. 1. Primul produs (cel mai grosolan) rezultat de la măcinarea grâului. 2. Material alcătuit din resturile de semințe oleaginoase rezultate după extragerea uleiului, folosit ca hrană pentru vite. [< germ. Schrot]. Vezi definitia »

TERACÓT adj. inv., s. n. (de) culoarea argilei arse; roșiatic. (< teracotă) Vezi definitia »