cabániță (cabánițe), s. f. – Mantie (se spunea exclusiv de mantia de brocart cu fir de aur, distinctiv al domnitorilor din Moldova și Muntenia, dăruită de Sultan). Var. căbaniță, s. f. (suman). Tc. kapaniça, din per., arab. qaba, cf. caban (Șeineanu, II, 67); cf. bg., sb. kabanica. Var. circulă în Banat. Vezi definitia »

VOLIÉRĂ, voliere, s. f. Cușcă sau ansamblu de cuști de dimensiuni mari, confecționate din plasă de sârmă, în care se țin păsări în grădinile zoologice. [Pr.: -li-e-] – Din fr. volière. Vezi definitia »

STRONȚIÁNĂ s.f. Oxid sau hidroxid de stronțiu. [Pron. -ți-a-. / < fr. strontiane]. Vezi definitia »

BULEÁRCĂ, bulerci, s. f. (Reg.) Rachiu; p. ext. băutură de proastă calitate. – Comp. holercă. Vezi definitia »

LELÍCĂ s. f. (Pop.) Leliță. – Lele + suf. -ică. Vezi definitia »