orgán (orgáne), s. n. – 1. Mădular, parte a corpului. – 2. Orgă. – 3. Harfă, lăută. – Mr. organ. Mgr. ὄργανός, parțial prin intermediul sl. oruganu (Murnu 40). Sec. XVI, înv. cu ultimul sens, în cel de al doilea substituit în general de orgă, s. f., din fr. orgue. – Der. organic, adj., din fr. organique; organism, s. n., din fr. organisme; organist, s. m., din fr. organiste; organiza (var. înv. organisi), vb. din fr. organiser și anterior din ngr. ỏργανίζω (Gáldi 216); organizator (var. înv. organisitor), adj.; organizați(un)e, s. f., din fr. organisation; neorganizat, adj. (dezorganizat, fără organizare); dezorganiza, vb., din fr. désorganiser; reorganiza, vb. (a organiza din nou), din fr. reorganiser; anorganic (var. neorganic), adj., din fr. anorganique. Vezi definitia »

PANAFRICÁN, -Ă, panafricani, -e, adj. Care se referă la (toată) Africa, din întreaga Africă – Din fr. panafricain. Vezi definitia »

CAZABAN, Alexandru (1872-1965, n. Iași), prozator român. Schițe și povestiri umoristice („Încurcă lume”, „Deștept băiat”). Vezi definitia »

bolovan, bolovani s. m. (peior.) om naiv / credul. Vezi definitia »

BEJAN, Dimitrie (1837-1923, n. sat Sătuceni, jud. Botoșani), om politic român. Unul dintre fruntașii luptei românilor din Bucovina pentru emanciparea națională și unirea cu România. Animator al societăților naționale „Arboroasa” și „Junimea”. Președintele Consiliului Național Român din Bucovina, care a hotărât unirea Moldovei de Sus cu România (28 nov. 1918). Vezi definitia »